În această perioadă, la tot pasul e fac auzite laitmotivele primăverii: curățenie, înnoire, înviere, sărbătoare.... Responsabilii spațiilor verzi curăță pomii de mlădițele uscate; chioșcurile de ziare sunt doldora de reviste ce conțin diverse rețete de Paști. Gospodinele, care mai de care, se întrec în a-și pregăti casele pentru sărbătoare: scutură covoarele, șterg geamurile, dau cu var pomii din grădină, etc. Natura însăși este chemată la o nouă viață! Firul de iarbă, verde și plăpând, răsare cu atâta timiditate la lumină, asemeni unei semințe care iese din mormântul putrezirii și învie pentru un rod bogat și de folos! În acest context al primăverii și al celebrării Învierii Fiului lui Dumnezeu, nu se cade, oare, să ne întrebăm: “cum ne curățim omul dinlăuntrul nostru?!” Sunt multe aspecte în viața noastră, în care s-au adunat mlădițe uscate, și care pot pun în pericol relația noastră cu Dumnezeu. Ne-am împovărat cu gânduri necugetate, neiertare, resentimente, indiferență... Toate acestea trebuie înlăturate asemeni prafului de pe covoare. Este un bun prilej de a face curățenie și în dreptul vieții noastre. Ar fi cea mai potrivită ocazie să luăm în părticică fiecare “sertar” al inimii noastre și să facem o igienizare completă!
Ce-ar fi ca, de acestă sărbătoare a Învierii, să ne eliberăm de povara “toxinelor” din viața noastră și să oferim iertare celor care ne-au greșit?! Nu merită să ne ținem sufletul captiv cu acești prizonieri nesănătoși din punct de vedere spiritual, și nu numai...
Deși celebrăm Învierea doar o dată pe an, ea trebuie să facă parte din viața noastră zilnică, pentru că primim viața în dar cu fiecare început de o nouă zi! Astfel, “vom fi una cu El printr-o înviere asemănătoare cu a Lui!” (Rom. 6:5)*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu