"PREZENTUL BISERICII"

Noi, adulţii, avem păstori şi învăţători, oameni capabili, pe care-i apreciem şi a căror activitate o considerăm vitală pentru formarea noastră spirituală. Copiii, însă...?!

Consider că o naţiune sănătoasă din punct de vedere moral şi spiritual poate fi construită doar pe copiii care beneficiază de efortul bazat pe educaţie, venită din partea părinţilor, a învăţătorilor de copii, a Bisericii, etc. Cu toţii suntem responsabili de formarea lor! Un educator de copii este un slujitor spiritual al Bisericii, cu pregătire de specialitate, care, coborându-se la nivelul de înţelegere al copiilor, îi învaţă să se apropie de Domnul Isus, să-L iubească, să-L asculte şi să lase ca viaţa lor transformată să fie o dovadă vie a citirii Scripturii, rugăciunii şi părtăşiei. 

Astăzi, un educator de copii trebuie să ţină pasul cu informaţiile de ultimă oră, pentru a fi un educator în stare să facă faţă nevoilor de actualitate. Axat pe principiul educaţiei, educatorul trebuie să se roage pentru a avea înţelepciunea de a-şi da seama de capacitatea de acumulare şi procesare a informaţiilor, de către copii, pentru a nu avea aşteptări peste măsura capacităţii lor de sintetizare, ajutându-i să pună în practică ceea ce îi învaţă. 

Moise spune că trebuie să-i educăm pe copiii noştri şi când suntem acasă, şi când vom pleca în călătorie, şi când ne vom culca, şi când ne vom scula (Deut. 6:4-9). Cu alte cuvinte, un educator creştin îi va învăţa pe copii în fiecare zi, prin tot ceea ce face, străduindu-se să fie eficient în comunicare, în încurajare, prin exemplu personal!

De asemenea, Moise spune că poruncile lui Dumnezeu trebuie să se afle scrise în inima noastră. Ca urmare, un educator creştin e de aşteptat să le poată explica copiilor cum să trăiască ceea ce îi învaţă, prin însăşi viaţa lui, iar valorile morale, pe care le va transmite copiilor, să facă parte din caracterul lui, din ceea ce este el ca om! Copiii au nevoie să li se explice de ce facem ceea ce facem noi, adulţii, însă trebuie să le arătăm şi cum să trăiască! Cel mai important este să ascultăm de Cuvântul lui Dumnezeu şi să manifestăm dragoste unii faţă de alţii. La urma urmei, ascultarea lui Cristos „până la moarte” a fost cea care a salvat lumea!

Copiii sunt, indiscutabil, cea mai mare valoare a noastră, a bisericilor noastre, a societăţii. Ei sunt, nu aşa cum ne-am obişnuit să auzim: „viitorul bisericii”, ci prezentul acesteia! Copiii sunt realitatea pe care contăm azi; cei pe care îi dorim crescuţi în credincioşie şi ascultare de Domnul, astfel încât, contează fiecare clipă din formarea lor!

De ce NU MEDIA?!

Scopul majorităţii creştinilor este ca transmiterea mesajului lor să producă o schimbare, cel puţin în viaţa unora, dacă nu a tuturor. Intenţia lor şi a noastră (ca şi creştini) nu constituie o problemă, ci mijloacele folosite în atingerea acestui ţel. Există multe metode şi mijloace prin care să-ţi apropii ascultătorul, şi prin care să-l faci să te asculte. Un aspect esnţial, care trebuie menţionat este acela că, mai întâi trebuie să-l „cunoaştem” pe ascultător. Ca de exemplu, generaţia prezentă creşte în circumstanţe diferite faţă de orice altă generaţie de până acum. Modul în care putem ajunge la această generaţie este acelaşi prin care putem ajunge la oricare generaţie, din orice cultură – prin Adevărul neschimbător al lui Dumnezeu. Însă, această afirmaţie se referă la ce transmitem (mesajul), nu la cum transmitem mesajul, pentru că aici se identifică o analiză a mijloacelor de comunicare, prin care decidem să transmitem un mesaj anume, şi nu toţi ştim cum să-l transmitem, ăntr-o lume schimbătoare. Nu putem nega nevoia de a ne adapta la condiţiile viitorului. Membrii acestei generaţii au capacitatea de a acumula cantităţi mari de informaţie şi să o proceseze în moduri multiple. Ei navighează pe internet, dintr-o dorinţă nestăvilită de a obţine cât mai multe informaţii. Oamenii din ziua de azi pot găsi şi 100 de canale transmise prin satelit... De asemenea, pot citi cărţi şi reviste sau să asculte muzică pe internet. Mulţi poartă cu ei pagere, telefoane mobile, agende mobile, computere-laptop, etc. Ei îşi doresc informaţia în timp util; sunt plictisiţi de predici lungi, cu un singur fir principal. Ascultătorii de astăzi sunt obişnuiţi să primească unregim serios de informaţii , în continuă schimbare. Datorită acestor schimbări, creştinii ar trebui să folosească şi internetul pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Mai mult chiar, noua tehnologie are trebui privită ca un prilej de a ne auma riscuri şi, poate chiar de aschimba lumea! Noua tehnologie nu face decât să înmulţească opţiunile pentru acei oameni inteligenţi, care sunt gata să treacă la treabă. Ca urmare, putem apela cu încredere la mijloacele Media pentru a transmite un mesaj transformator, fiind cotat cu mai multe şanse de ascultare şi aplicare, decât dacă am apela tot la vetustele forme de transmitere a mesajului, care nu mai prea sunt eficiente pentru generaţia actuală.

SIDA internetului

Te-ai gândit vreodată că există un virus mai nociv decât tutunul, un lucru care crează o dependenţă mai mare decât drogurile sau alcoolul? Gândeşte-te la cel mai periculos virus existent în lume şi nu îl vei putea compara cu acesta. A doborât cele mai multe victime, de la copii la oameni aduţi, familişti convinşi şi foarte mulţi creştini. Se răspândeşte cu o viteza extraordinară, viteza internetului. Cum se numeşte? Descrierea următoare îi v-a dezvălui numele: Cei mai căutaţi termeni pe internet: Sex: 75.608.612 cu menţiunea că pentru 414 milioane de site-uri acesta este cuvântul cheie. Adult Dating: 30.288.325 --- pentru 1.40 milioane de site-uri acesta este cuvântul cheie. Porn: 23.629.211 --- pentru 88.80 milioane de site-uri acesta este cuvântul cheie. Teen Sex( Sex adolescenţi): 13.982.729 --- pentru 2.10 milioane de site-uri acesta este cuvântul cheie XXX: 12.065.000 --- pentru 181 milioane milioane de site-uri acesta este cuvântul cheie Statistica pornografiei pe internet: Site-uri pornografice: 4.2 milioane (12% din totalul de site-uri) Pagini pornografice: 420 milioane Accesări zilnice despre pornografie: 68 milioane (25% din totalul de accesări zilnice) Utilizatorii de internet care vizionează material pornografic: 42.7% Creştini care recunosc că pornografie e o problema majoră în casele lor: 47% Dacă eşti femeie şi crezi că tu nu ai contribuit la creşterea acestor cifre, acest virus te dă de gol. Şi tu eşti numărată printre victime lui: 17% dintre femei se luptă cu dependenţa de pornografie Unul din trei vizitatori ai site-urilor pentru adulţi sunt femei 9.4 milioane de femei pe lună accesează site-uri pornografice Industria pornografică numără în jur de 100 miliarde de dolari anual. Sunt sigur că ştii despre ce este vorba. Poate nu ai avut niciodată tangenţa cu acest virus. Dacă nu, păzeşte-te şi păzeşte-i şi pe cei de lângă tine: copiii tăi, fraţii sau prietenii tăi. Ei pot fi deja victime sau următoarele victime. În schimb tu... tu te-ai regăsit: eşti una dintre persoanele care a contribuit sau contribuie la aceste statistici. Probabil că tocmai ţi-ai amintit că nu demult ai fost înregistrat în rândul vizitatorilor. Sau poate ţi-ai adus aminte de ultimul site pornografic vizionat sau că tocmai astăzi... te-ai masturbat. Fiecare zi e la fel pentru tine. Eşti singur. Tu şi dependenţa. Păşeşti printre ceilalţi, te chinui să zâmbeşti, speri să nu te întrebe cineva: "Ce mai faci?" ca să nu trebuiască să minţi. Ai uitat să mai visezi, speranţa îţi e străină. Urăşti viaţa, de aceea te bântuie gândul sinuciderii dar nu vrei să faci asta pentru că... eşti creştin. Aceste statistici nu vorbesc doar despre tine. Numărul lor e cu siguranţă mult mai mare. Eşti unul dintre milioane şi totuşi simţi că eşti singur şi nimeni nu te înţelege. Specific efectelor virusului. Ai incercat o grămadă de soluţii iar când în sfârşit te-ai crezut învingător, ai căzut din nou. Dar vreau să-ţi pun o întrebare vitală: Chiar eşti dispus să faci orice pentru a învinge, chiar ai făcut totul? Nu mai căuta antidotul singur, nu îl vei găsi. Ridică capul sus şi înfruntă-ţi uriaşul cu curaj, onestitate şi perseverenţa. Acum nu e important ceea ce cred ceilalţi despre tine, ce au crezut şi ce pot crede. Nu mai privi la eşecurile tale ci ţinteşte spre cel mai înalt nivel de puritate. Nu te mai minţi că nu poţi scăpa sau că vei reuşi singur, deşi până acum nu ai reuşit. Sunt unii din jurul tău care te pot ajuta. Acceptă să fi ajutat fiind onest cu tine. Familia ta, viitorul tău, viaţa ta, chiar mai mult: veşnicia ta depinde de asta. Crezi că merită preţul izolării? Fă ceva pentru tine şi ajută-te lăsându-te ajutat. Întotdeauna vei găsi omul potrivit care care să te ajute, cel care îţi va redescoperi puterea Celui care a invins pe lemnul crucii, Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Izolarea te va ucide.Încet dar sigur. Nu te mai ascunde şi hai la luptă. Nu eşti singur. Doar laşii se ascund. Te aştept să luptăm...

Timpul în care trăim...

Timpul în care trăim este caracterizat, în mare parte, de căutarea plăcerii uşoare, şi ar putea fi rezumat sub deviza: „Fac tot ce vreau!”, astfel încât imoralitatea şi multe practici păcătoase sunt efectuate la „lumina zilei” sub marele acoperiş al „Drepturilor omului”. Trăim într-o lume ce se vrea independentă din toate punctele de vedere. Tinerii doresc să fie independenţi de familie, de şcoală, de societate, de biserică, până şi de Dumnezeu, de care nu vor nici să audă măcar. Pardon, cred că am exagerat, vor să audă atunci însă când se văd constrânşi de anumite situaţii: atunci când se găsesc pe un pat de suferinţă sau se află într-o situaţie fără de ieşire.... Atunci îşi amintesc şi ei de Dumnezeu, Căruia îi mai adresează un: „Doamne, scapă-mă...!”. Nu vreau să par ironică, însă s-a ajuns până acolo, încât răul este numit bine şi binele – rău! Ceea ce secole la rând era interzis şi implica adânci remuşcări de conştiinţă, este acum admis fără ruşine: avortul, prostituţia, corupţia... Păbuşirea morală şi toate violenţele ce au loc sunt rezultatul abaterii de la învăţătura sănătoasă a Bibliei. Iar, această răsturnare a valorilor morale a pus stăpânire pe viaţa multor indivizi din societatea noastră. Te îngrozeşti când priveşti această latură păcătoase a naturii umane! Nu trebuie să ne surprindă acest lucru, deoarece, încă de la începutul istoriei, poporul lui Dumnezeu s-a arătat neascultător şi închinător la idoli şi asta în ciuda dovezilor celor mai grăitoare ale dragostei şi răbdării lui Dumnezeu. El însă nu Se schimbă. Dumnezeu condamnă păcatul şi acest întuneric spiritual din inima multora şi vrea ca natura umană să se îndrepte, pentru că lucrurile nu pot rămâne aşa. Neascultarea de Cuvântul Lui – Biblia – îşi are pedeapsa în Iad. Dar nu vrea ca omul să ajungă acolo. El L-a trimis pe Fiul Său, Isus Cristos, în lume tocmai pentru a-i feri pe oameni de acel loc, oferindu-le iertarea de păcate prin Jertfa Fiului Său. Astfel dar, pe oricine crede în lucrarea salvatoare a Mântuitorului de la cruce, şi vine la El, Dumnezeu îl salvează. Viaţa se scurge încet pe această vale a întunericului spiritual, hotăraşte astăzi cum vrei să o trăieşti!

Eşti corupt?

Privesc cu o atitudine înverşunătoare la colegii mei, care se înghesuiesc la un "casier" pentru a se înscrie pe listă cu o sumă frumuşică de bani, ce îi vor fi înmânaţi unuia dintre profesori... Cică, dacă nu dai bani, te va căuta pe listă, iar dacă nu te găseşte te dă afară de la examen. Poftim??!!??, am spus eu indignată la cele auzite. Cu ce drept să procedeze astfel? Vreau să trăiesc şi s-o văd şi pe asta! Adică, noi venim şi condamnăm corupţia şi tot noi suntem cei care venim să o abordăm cu o atitudine salutară....?! NU! şi NU!, am spus, eu nu voi da nici un ban, îmi pare rău. Câteva colege s-au apropiat pentru a mă convinge că nu e bine ce fac şi că o să regret dacă voi pica examenul. Aproape că am vrut să-mi schimb atitudinea şi să nu mă uit la nişte bani, de care, oricum, nu dispuneam, dar puteam iniţia o amânare..., însă am spus un NU categoric, în cele din urmă şi m-am făcut nevăzută din mijlocul mulţimii. De ce am procedat aşa?! Pentru că sunt creştină, iar Dumnezeu condamnă practicile corupte, pentru că legea interzice corupţia sau pentru că nu e etic, moral...? Poate toate la un loc, au avut o influenţă, fie într-o măsură mai mare sau mai mică, în poziţia pe care am luat-o faţă de această manevră "studenţească". Dar mă bucur că am rezistat tentaţiei şi că m-am opus vehement acesteia. Nu ştiu dacă pretinde asta profesorul "x", dar cel puţin, tind să dau credit ideii: "colegii ştiu de ce..." Oare câte astfel de cadre didactice şi persoane juridice, etc. funcţionează în parametrii "mitei"? Nu pot să redau numărul lor în cifre, dar să nu uităm că noi suntem cei care îi transformăm în corupţi, iar odată cu ei, cădem şi noi în aceeaşi oală... Acum, îţi lansez o întrebare: eşti corupt? Evaluează-ţi starea şi lasă şi un comment, la final. Opinia ta contează! **(Este vorba despre profesori de la o şcoală laică, şi colegii de asemenea!!)

“N-am timp nici sã mor…”

Aceasta e o scuzã tipicã a acelora care refuzã iniţiativa la acţiune. Din pãcate, aceasta îi trãdeazã şi pe creştinii zilelor noastre, care nu au timp să evanghelizeze lumea, chiar dacă această misiune face parte din mandatul Marii Trimiteri, lansată de Însuşi Cristos! În mod clar, mandatul nostru este să ducem Evanghelia lui Isus Cristos până la marginile pământului, la toţi oamenii. Foarte mulţi creştini însă, cred că Marea Trimitere este pentru alţii, şi nu pentru ei. Oarecum şi evanghelizarea la nivel local, care se mai practică în ziua de azi, constituie o scuză pentru a ne implica în evanghelizarea „până la marginile pământului”. Ne plângem că nu avem timp, dar să facem altceva avem timp suficient! Se pare că ne vine aşa de greu să facem ceva pentru Dumnezeu, pentru suflet, pentru semenii noştri, dar ne vine aşa de uşor să facem ceva pentru fire...! Mulţi dintre noi ştim să povestim ceea ce am realizat în viaţă (dacă am realizat ceva), dar când suntem întrebaţi ce facem pentru a aduce suflete nemântuite la Dumnezeu, rămânem fără glas, sau – în cel mai rău caz – căutăm grăbit a ne scuza: „O, frate, da’ sunt ocupat până peste cap, n-am timp nici să mor!” – Chiar aşa să fie?! Nu noi ne facem timp pentru a muri! Moartea nu ne anunţă când vine, ne ia prin surprindere. Tot prin surprindere ne va lua şi Stăpânul, în acea zi, când ne vom întâlni cu El şi ne va întreba de snopii pe care i-am strâns pentru Împărăţia cerului?! Îmi doresc să nu ne ia prin surprindere, iar pentru ca acest lucru să se întâmple trebuie să dăm dovadă de hărnicie în lucrarea Domnului. Este necesar să ieşim din „borcan”, de la conservare şi să ne aţintim privirile şi spre acele suflete pierdute, pe care Isus le iubeşte. El nu ar sta degeaba...! Tu, cum stai? Starea aceasta de acum, care îi caracterizează pe cei mai mulţi creştini ai zilelor noastre, este o stare a omului ce vrea religie în viaţa lui, de frica iadului, a pedepsei veşnice, dar a cărui purtare indică o candelă cu rezerva goală, deoarece nu pare a avea dragoste de Dumnezeu sau de semeni. Citind aceste rânduri eşti chemat să meditezi la ziua de mâine, care nu îi este garantată nimănui, este nesigură şi – în acelaşi timp – să te gâdeşti la câţi oameni se duc spre moarte, neîmpăcaţi cu Dumnezeu, pentru că şi tu spui (ca mulţi alţii) că „n-ai timp nici să mori”, darămite să manifeşti interes pentru sufletele lor! Astfel dar, pentru a nu fi luat prin surprindere de Stăpânul nostru, fă ceva pentru evanghelizarea sufletelor nemântuite, dacă nu faci nimic... şi acesta e un răspuns.

Urare de An Nou

Dumnezeu să vă dea un curcubeu la fiecare furtună, un zâmbet la fiecare lacrimă, o binecuvântare la fiecare pas, speranţă la fiecare grijă. UN AN NOU DIFERIT şi LA MULŢI ANI!!! -Rozy.

Lumea se îndreaptă către un guvern mondial?!

Datorită reuşitei sistemului

comunitar european şi apariţiei unor probleme globale, precum: criza

economică,

încălzirea climei şi războiul împotriva terorismului, scrie

“Financial Times”,

apariţia unui “guvern mondial” este mai aproape decât

oricând.

Raportul recent al Managing

Global Insecurity (MGI), care-i include în grupul său mic de consiliere pe

John

Podesta, omul care conduce echipa de tranziţie a lui Obama, şi pe

Strobe

Talbott, preşedintele Brookings Institution, din care s-a ridicat

Susan Rice.

Raportul cere înfiinţarea unui înalt comisar al ONU, care să se

ocupe de

problema terorismului, crearea unui pachet de legi internaţionale,

care să

reglementeze problema schimbărilor climatice şi înfiinţarea unei

forţe de

menţinere a păcii de 50.000 de oameni, care să se afle sub

controlul direct al

Organizaţiei Naţiunilor

Unite.

Datorită faptului că în Statele

Unite, oamenii tind să pună mâna pe arme, când aud asemenea idei, raportul

nu

vorbeşte despre un “guvern mondial”, ci despre o “guvernare mondială”.

Europenii

consideră însă că nu este nici o diferenţă între cei doi termeni.

Jacques

Attali, consilier preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, a explicat

că termenul

“guvernare mondială” este un eufemism pentru “guvern mondial”.

Dacă ar fi

înfiinţat “guvernul mondial”, ar presupune adoptarea unor

caracteristici statale

la nivel internaţional, cu un set de legi universal

valabile şi obligatorii –

lucru de care, lumea actuală, dominată de un

sistem anarhic în care, statele -

entităţi suverane egale - se luptă pentru

putere, este foarte

departe.

250 milioane de creștini în pericol!

Creștinismul se află în fața celei mai mari persecuții din istoria sa

Aproximativ 250 milioane de creștini se află în pericol datorită convingerilor lor religioase, afirmă indexul alcătuit de organizația americană de ajutorare Open Doors. La ora actuală, un creștin din 10 este supus persecuțiilor religioase, expuși fiind mai ales cei care trăiesc în lumea musulmană, unde convertirea la creștinism se pedepsește cu moartea, informează ziarul german "Die Presse", citat de Agerpres.

Johann Marte, președintele organizației creștine “Pro Oriente” și membru al platformei recent înființate: "Solidaritate cu creștinii persecutati" este de părere că, comunitatea creștină se confruntă cu cea mai mare persecuție din istoria sa. Există milioane de creștini care suferă abuzuri și sunt expulzați, din partea statelor unde sunt minoritari. Ei continuă să trăiască în frică, să fie amenințați cu moartea, sau chiar omorâți.

Desigur, nu doar țările musulmane sunt incluse în această situație. În lista statelor care interzic creștinismul, sau amenință creștinii, se află Coreea de Nord și Iranul. Nici China, și nici Bhutanul - stat budist - nu se află departe de această aplicare a metodei de persecutare a creștinilor.

Concert de colinde

Mult îndrăgitele interprete creştine, Ami şi Crista, vor susţine un concert de colinde, la Cluj-Napoca, în data de 19 şi 20 decembrie:

-19 decembrie, la Polus Center - 20 decembrie, la Cinema „Victoria” (B-dul Eroilor, nr 51) Concertul de colinde va începe la ora 19:00, iar intrarea este liberă.

În criză de dragoste...

În ultimii ani, şi în special în ultima perioadă, ne confruntăm, cu situaţii de criză extrem de diverse care, pe lângă populaţie şi mediu, afectează în mod direct şi în plan spiritual. Pentru început, este necesar să definim conceptul de “criză”. Există mai multe definiţii ale acestei stări, însă toate au câteva caracteristici comune, şi anume: reprezintă un moment critic; se declanşează brusc, prin schimbarea rapidă şi brutală a unei stări; se manifestă prin dificultăţi; reprezintă un moment periculos, o situaţie gravă ce induce o perioadă de tensiune. Odată generată - indiferent dacă din cauze interne sau externe – criza se manifestă rapid, efectele şi consecinţele putând fi percepute imediat. În plan politic sau social, pierderile financiare, de imagine, poziţie pe piaţă etc. pot fi majore sau minore, în funcţie de gradul de pregătire al celor implicaţi de a acţiona în situaţii de criză. În multe situaţii, cei aflaţi în impas nu au putut rezista crizelor cu care s-au confruntat, şi au dat faliment în viaţa lor privată sau în viaţa lor de afaceri. În plan spiritual, creştinii trădează o situaţie de criză în lipsa lor de dragoste! Lucrurile, care păreau de neînlocuit atunci când s-au întors la Dumnezeu, pentru creştinii de azi, par a nu mai avea atâta semnificaţie. De ce spun asta? – Mulţi suntem profund relaxaţi să stăm în faţa unui televizor, unde orele parcă zboară, decât să stăm două ore la un program de biserică. Pare a fi prea greu să citeşti Biblia în fiecare zi, dar nu este chiar aşa de greu să citeşti ziarul, sau pare a fi greu să te rogi, dar să stai de vorbă cu prietenii ore întregi, nu e nici o problemă.... La biserică preferăm locurile din spate, în shimb, la un stadion ne luptăm să obţinem locurile din faţă. De ce toate astea? – Pentru că ne lipseşte acel interes plin de zel pentru lucrurile de sus; priorităţile, care până mai ieri, erau de neînlocuit, pentru unii creştini, astăzi au ajuns a fi distorsionate de vremurile în care trăim. Satan încearcă să înlesnească valoarea sacră a lucrurilor lui Dumnezeu, oferindu-ne învăţături care indică o cale mai uşoară. A înceta însă să acorzi importanţă lucrurilor pe care şi Dumnezeu le consideră importante constituie o alunecare de la baza biblică, totodată – o alunecare de la dragostea care ar trebui să-i caracterizeze pe toţi copiii lui Dumnezeu. Ca urmare, suntem motivaţi să cultivăm dragostea – în viaţa noastră de creştin – pentru că ea este singurul “bagaj” cu care ne este permis să păşim dincolo de porţile Cerului. Dragostea e cea mai mare, ea va rămânea.

Comunicatori creştini cu influenţă!

Eşti invitat să te alături unei echipe, care poate influenţa generaţia noastră, învăţând să foloseşti mijloacele MASS- MEDIA pentru El. Din 2 martie 2009, Şcoala Internaţională de Ucenicie, cu desfăşurare pe o perioadă de cinci luni: 3 luni teorie, 2 luni misiune naţională şi internaţională în: Africa, India, Asia, Macedonia, Republica Moldova va fi deschisă celor care doresc să combine lucrarea creştină şi misiunea cu folosirea unor instrumente moderne de comunicare pentru a fi mai eficienţi în generaţia în care trăim. Această şcoală, cu sprijinul unor profesori şi misionari cu experienţă din ţară şi străinătate, te ajută: - să-L cunoşti mai bine pe Dumnezeu: să ai o perspectivă biblică asupra lumii; să înţelegi planul Lui de salvare a omenirii; să-ţi descoperi personalitatea, darurile şi identitatea ta în Hristos; să cunoşti aspecte din caracterul tău care trebuiesc schimbate sau îmbunătăţite; - să-L faci cunoscut pe Dumnezeu: vei învăţa şi experimenta noi metode de evanghelizare/ lucrare creştină prin folosirea mijloacelor moderne de comunicare: video, foto, internet, radio etc; vei câştiga experienţă în misiunea locală ţi internaţională: evanghelizare prin sport, coregrafie, lucrare cu copii/tineri, mărturii, ajutorare etc. Şcoala se recomandată tuturor persoanelor interesate la folosirea mijloacelor media în evanghelizări, biserici, misiuni, lucrări creştine interne şi internaţionale. Mai multe detalii pe site-ul Tineri Pentru Misiune Mediaş http://www.timoteams.ro/

Se oferã recompense celor ce îi ucid pe creştini

Extremiştii hinduşi oferă recompense în bani, mâncare şi alcool grupurilor care se angajează să ucidă creştini sau să distrugă locuinţele acestora din statul indian Orissa. Asociatiile de voluntari din estul Indiei susţin că mai multe grupari extremiste de hinduşi oferă recompense celor care vor ucide creştini. "Pretul vehiculat pentru uciderea unui preot crestin este de 250 de dolari americani", a declarat Faiz Rahman, preşedintele unei organizaţii care a construit mai multe orfelinate în statul Orissa, din estul Indiei, citat de The Times. Declaraţia lui Rahman a fost confirmată de un purtător de cuvânt al Consiliului Creştin din India. "Se oferă recompense pentru a ucide şi pentru a distruge biserici sau proprietăţi creştine. Pe lângă bani, li se oferă lichior străin, carne de pasăre, de berbec şi arme. Li se mai oferă petrol si kerosen", a anunţat acesta. Potrivit Bisericii Catolice din Orissa, 67 de persoane de confesiune creştină au murit numai în ultimele trei luni, în urma agresiunilor puse la cale de grupurile hinduse. "Conflictul se desfăşoară după un plan care urmăreşte "alungarea" creştinismului din districtul Kandhamal, pentru fondarea Statului Hindus", se arată într-o scrisoare semnată de un grup de episcopi din Orissa, destinată guvernului indian. In zona respectivă există 36 de milioane de locuitori, 94% dintre aceştia sunt hinduşi, iar creştini sunt doar 2%. Primul incident grav a avut loc în 1999, când un misionar australian şi fiii săi au fost arşi de vii de către un grup hindus.

O serã specialã de colinde

Duminică, 14 decembrie 2008, Biserica Penticostală IERUSALIM din Oradea (Cartierul Episcopia, str. Gutuilor, nr 7) vă invită la o seară specială de colinde. Programul va începe la ora 17:00, având ca invitaţi tineri din diferite biserici, printre care se numără şi mult îndrăgitul interpret creştin Adi Gliga.

Educaţia din ziua de azi - un business?!

Ne place să credem că sistemul românesc al învăţământului de azi este unul grozav. Iar, educaţia pe care o primesc tinerii este şi ea una înfloritoare. Dar, oare, pentru că sunt grozave şcolile noastre sau, pentru că li se oferă şansa de a-şi cultiva o educaţie sănătoasă aici, îşi doresc mulţi tineri ca să le promoveze?! Desigur, nu! Mulţi v-aţi pregătit deja ca să mă împroşcaţi cu noroi; căutaţi argumente convingătoare ca să-mi explicaţi ce realizări de succes a avut – de-a lungul timpului – învăţământul românesc... Aşa o fi. Dar, sunt puţini acei studenţi care îşi dau silinţa să studieze cu interes. Până la urma urmei, ceea ce contează este diploma, nu cât ştim sau cât am învăţat. Iar, în ziua de azi, la români – trebuie să recunoaştem – nu e greu de obţinut o diplomă. Nu e nevoie să-ţi mai baţi capul cu atâtea cursuri şi examene, că doară... „te strici de cap de atâta carte”, cum spun bătrânii. Astăzi sunt sute de studenţi pe un loc. Înainte erau doar cinci studenţi pe un loc. Dar azi sunt sute la Medicină, sute la Drept, sute la Ştiinţe Economice, şi lista ar putea continua. Ce-i determină pe aceştia să studieze? Probabil taxa de şcolarizare, care nu este, totuşi, o sumă piperată, şi cel mai probabil faptul că în ziua de azi nu mai e nevoie să te ţii tare de carte... Dacă ai ceva dolărei prin buzunare s-a rezolvat totul. Ai scăpat şi de absenţele, care până mai ieri erau nemotivate şi erai ameninţat cu exmatricularea şi, surpriză – ai luat şi examenele!! O altă surpriză: notele de la examen îţi sunt mai mari decât ale acelor „tocilari” care şi-au ros cotul de la cămaşă pe băncile Facultăţii, prezentându-se zi de zi la cursuri. O, da’, aşa şcoală să tot faci...!! Cu puţin noroc, poate, obţii şi Diploma de studii universitare. Ei, da, „prost să fii, noroc să ai...!”, vorba aia... Ca la noi, la nimenea! La noi se poate orice, cu o mică şpagă plasată cui trebuie. Şi, ca şi cum n-ar fi suficient, descopăr că bolnavi de cancer, pensionari, au fost externaţi din spital pe motiv că „te costă să fii internat aici”. Aştia sunt doctori cu studii universitare, care au obţinut diploma şi, pe deasupra, şi dreptul de a profesa, deşi nu s-au sinchisit 6 ani la rând să frecventeze Facultatea. Şi, până la urmă, ne cultivăm o educaţie înfloritoare în sistemul românesc de învăţământ, al zilei de azi, sau totul este doar.... un business?!